Manu își ia revanșa și îi pune întrebări lui Dan

Săptămâna trecută, Manu a răspuns la câteva întrebări pe care i le-a pus Dan. Dacă nu ați citit articolul de pe blog, vi-l recomandăm, îl găsiți aici.

Ne-am gândit că ar fi interesant să își ia revanșa și să îl vedem și pe Dan în acțiune cu niște răspunsuri la întrebările lui Manu. Iată ce a ieșit:

Manu: Cum ai descoperit improvizația și ce te-a făcut să rămâi în impro?
Dan: Am fost un an exchange student la o universitate din SUA și între cursuri rămâneam în campus unde jucam foarte mult biliard. În spațiul respectiv de recreere era și o scena unde se mai întâmplau diverse. Într-una din zile am auzit că se râde din partea cealaltă a încăperii, așa că m-am dus să văd despre ce e vorba, m-am așezat cuminte pe un scaun și am aflat că e un spectacol de improvizație al trupei New & Improv’d. Momentul exact în care am știut că voi fi fascinat de improvizație a fost când în timpul unei scene un improvizator a aburit geamul unei uși imaginare și a scris cu degetul “HELP”, găsind astfel o soluție excelentă și imprevizibilă pentru mine în contextul scenei respective. Asta a declanșat pasiunea pentru impro, adică mai exact ideea că e o formă de artă în care nu prea există limite și se poate întâmpla orice. Asta mă face să continui să improvizez, faptul că e un univers infinit care așteaptă să fie descoperit.

Manu: Dacă improvizația ar dispărea din lume, cum ți-ai folosi energia pe care acum o dedici impro-ului (‘acum’ e relativ, să zicem media din ultimii 5 ani poate)?
Dan: Asta e o întrebare grea pentru că așa cum văd eu lucrurile improvizația nu are cum să dispară, mai degrabă să fie interzisă. =))))) Adică, să zicem, prin reducere la absurd, că nu ar mai fi improvizație, eu tot aș face voci prin casă și aș vorbi singur (sper să nu citească și vreun psihiatru interviul ăsta), tot aș inventa versuri pe care să le cânt spre amuzamentul meu cel puțin, tot aș deschide frigiderul și aș improviza o omletă din ingredientele pe care le găsesc (chiar și fără ouă), tot aș căuta să fac pe cineva să râdă… și pentru mine, asta e improvizația. Dar înțeleg ce zici Manu, și acum revenind la întrebare, răspunsul ar fi că aș face ceva în zona de comedie, ceva care să îi bucure/amuze/binedispună pe oamenii din jur, și totuși improvizația mi se pare instrumentul și contextul perfect pentru asta.

Manu: Ce înseamnă improvizația pentru tine? Ce înseamnă Recul pentru tine?
Dan: Improvizația pentru mine e locul în care pot să arăt publicului cum sunt eu și cum sunt eu când mă ascund în spatele unor personaje. E libertate de explorare, e necunoscut, e curiozitate, e despre a merge în plin când ești penibil, e despre a greși fără să te judeci și e fun.
Recul, negreșit, este remediu cultural. Pentru mine chiar a fost ca un pansament, ca o ancoră, pentru că a fost într-un punct de cotitură al vieții profesionale. Recul a fost acolo când după 10 ani de consultanță financiară și implementare de proiecte europene, am decis că nu asta e calea pe care îmi doresc să merg mai departe. Și iată-mă tot aici după 3 ani, nu chiar tot aici, că ne-am mutat de pe Cercului 6 pe Splaiul Unirii 160. Recul e locul în care trebuia să ia scena foc când improvizam eu dacă nu era pandemia asta nenorocită. Recul e locul în care o să ia scena foc când improvizez eu după ce trece pandemia asta nenorocită.

Manu: Dacă ai putea schimba ceva la improvizație, ce ai schimba?
Dan: Mi-ar plăcea foarte mult să fie mai cunoscută și mai aproape de mai multă lume și mai mult public, fără a-i lua din magia pe care o are acum când e atât de nișată. Mi-ar plăcea să nu fie atât de greu de umplut o sală de oameni la un spectacol de impro, pentru că odată ajunși acolo o mare majoritate ar deveni cel puțin simpatizanți ai fenomenului. Pe această cale, dacă are cineva vreo soluție, puteți scrie pe adresa redacției.

Manu: Vis-a-vis de improvizație, ce ți-ai dori cel mai mult să obții, să devii?
Dan: Mi-ar plăcea să am coerența la degetul mic. Câteodată pe scenă sunt destul de aberache și am tendința de a duce repede lucrurile în absurd, chiar dacă după aia absurdul respectiv devine asumat. Și mi-ar plăcea să am un procesor mai bun când vine vorba de rime, ceea ce mă duce cu gândul tot la coerență. Coerență, adjudecat!

Manu: Cum procrastinezi?
Dan: Din păcate, și știu că nu mă ajută cu nimic, stau destul de mult pe Facebook și văd ce mai postează lumea. E drept că nu prea îmi scapă noutăți din impro, cel puțin din România… dar cred că mi-ar fi mult mai util să citesc din cărți, mai degrabă decât din newsfeed.

Manu: Care e visul tău cel mai mare?
Dan: Și asta e grea. Cochetez cu ideea de a citi gânduri. Și în viața de zi cu zi, îmi place să îmi dau seama ce e cu persoana de lângă mine. Cred că ar fi interesant. Și așa aș știi și de ce plâng bebelușii… cred că e o superputere bună pentru un vis. Și cred că mi-ar plăcea să nu am niciodată grija zilei de mâine, de undeva de la o căsuță simpatică, lângă o bucată de apă – izvor/lac/mare/ocean, unde să mă viziteze prietenii și să râdem și să ne distrăm. Am răspuns la întrebare, da?

Manu: Dacă ai fi omnipotent pentru o zi, ce ai face?
Dan: Și asta e grea. Eu nu te-am întrebat din astea, Manu. Cred că mi-ar plăcea să fiu în mai multe locuri în același timp. Și unul din ele sigur ar fi un parc de distracții cu ride-uri foarte tari, unde nu aș sta la coadă.

Manu: Ce te enervează/irită cel mai mult (pet peeve)?
Dan: Când depind de altcineva pentru a rezolva lucruri. Când nu pot fi independent. E cam același lucru, nu? =)))) Am vrut să fie clar!

Manu: Ai o întrebare la care nu ai găsit răspuns până acum?
Dan: De ce mă doare spatele? Glumesc. Adică mă doare, dar vreau să aleg altă întrebare. Una existențială, dar cred că se pune… De ce nu pot să slăbesc fără să fac efort sau sacrificii?

Manu: Un gând de încheiere.
Dan: Îmi vine să fac o încheiere din aia ca la spectacole. Sindromul prezentatorului care n-a mai prestat de mult. O seară bună în continuare, vă mulțumim că ați fost alături de noi, aveți grijă de voi și de cei dragi, nu uitați să fiți buni și calzi la inima și nu în ultimul rând, nu uitați să zâmbiți, vă face viața mai frumoasă! Ne vedem săptămâna viitoare! #speakermotivațional

Leave a Comment